Home » Monografia facultatii
 

Noutati/Evenimente

Prev Next

Etapele crearii unui cont pe platforma online

Citeste mai mult...

Deschiderea anului universitar 2016-2017

Citeste mai mult...

ProgeCAD

Our students are learning Computer Aided Design (CAD) through a donation of progeCAD Professional by ProgeCAD - www.progesoft.com

MapSys & TopoSys

Studenții facultății noastre utilizează gratuit soluțiile software MapSys şi TopoSys dezvoltate de S.C. GEOTOP S.R.L., din Odorheiu Secuiesc: http://www.geotop.ro

Monografia Facultatii de Geodezie

Facultatea de Geodezie

Invatamantul geodezic din Romania


Monografia Facultatii de Geodezie

{2jtab: 1. Perioada 1814-1947}

Monografie

Cel mai vechi învăţământ tehnic din România, izvorât din necesitatea cunoaşterii formei şi dimensiunii terenurilor şi reprezentării lor pe hărţi şi planuri este cel aşa numit de hotărnicii, adică de cadastru şi de măsurători terestre în accepţiunea de azi. Primele colegii de hotărnicii şi cadastru au fost înfiinţate în Moldova şi apoi în Muntenia, la începutul secolului al XIX-lea.

1814


Astfel în anul 1814, cărturarul Gheorghe Asachi organizează la Iaşi prima Şcoală de Inginerie în limba română, unde se preda şi cursul practic de Gheodezie şi arhitectură.

1819


Monografie

În 1819 apare prima promoţie de ingineri geodezi.

1835


În 1835, sub domnia lui Mihail Sturza, vechea Academie Vasiliană din Iaşi este reorganizată şi capătă denumirea de Academia Mihăileană. Aici se predau şi cursuri speciale de Topografie-Inginerie.

1849


Instrumente vechi

Tot Gheorghe Asachi înfiinţează la Iaşi, în 1849, Şcoala de Aplicaţie pentru Ingineri şi Conductori.

1818


Fondatorul învăţământului în limba română în Ţara Romanească, marele iluminist şi patriot Gheorghe Lazăr, înfiinţează în 1818, la Bucureşti, la mânăstirea "Sfântu Sava", Şcoala Academiciască pentru Stiinţele Filozoficeşti şi Matematiceşti, prima şcoală tehnică în care se preda cursul Gheodezia sau ingineria câmpului. Intr-o grupă specială, aici au fost pregătiţi primii ingineri hotarnici. Erau studiate: Aritmetica, Geometria teoretică, Trigonometria, Algebra, Geografia, Geodezia sau ingineria câmpului, Economia, Arhitectura.

1833


Petrache Poenaru, fost elev al lui Gheorghe Lazăr, trimis la studii în străinătate după 1830, organizează, din 1833, la colegiul Sfântul Sava, două clase de cunoştinţe aplicate, cu scopul studiului matematicii şi al cunoştinţelor de hotărnicie. La această şcoală naţională au fost pregătiţi ingineri topografi.

Importanţa şi rolul meseriei de inginer hotarnic rezultă incontestabil din faptul că, după nici două decenii, în anul 1835, îşi desfăşurau activitatea, în Muntenia, nu mai puţin de 53 de geometri (topografi), din care 40 români şi 13 străini, iar în Moldova 22 de geometri, din care 16 români şi 6 străini.

1849


Monografie

În 1849, în Bucureşti, sub domnitorul Barbu Ştirbei, se reorganizează învăţământul tehnic, propunându-se înfiinţarea unei şcoli de ingineri cu scopul de "a da elevilor cele mai temeinice principuri de topografie, construcţia podurilor şi şoselelor şi arhitectură". Cursurile durau 4 ani, cu 3 secţii: Topografie, Poduri-şosele şi Arhitectură. Organizarea acestei şcoli a fost continuată de inginerul francez Louis Chrétien Léon Lalanne, absolvent al Şcolii de Poduri şi Şosele de la Paris. Cursurile noii şcoli, numite Şcoala de Conductori, se ţin între 1852-1858.

1859


După unirea principatelor (1859) efervescenţa continuă: se înfiinţează Universitatea din Iaşi unde de la început s-au predat, la Facultatea de stiinţe, cursuri de Topografie, Geodezie teoretică şi Astronomie, până în anul III.

1864


Monografie

În 1864, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza se înfiinţează Şcoala de Ponţi şi Şosele, Mine şi Arhitectură, care a funcţionat până în 1866, când a fost desfiinţată de către Dimitrie Sturza, ministrul lucrărilor publice. În decembrie 1867 se reînfiinţează această şcoală, cu un plan de învăţământ superior, cu denumirea de Şcoala de Poduri şi Şosele, având o durată de 4 ani de studiu.

1921


In anul 1921, Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele se transformă în Şcoala Politehnică din Bucureşti, unde se studiază disciplinele de  Topografie şi  de Geodezie (cu un capitol de Fotogrametrie) care au constituit materii de bază pentru secţiile şi facultăţile de Construcţii, Mine, Silvicultură, existând şi o specialitate distinctă de Cadastru (în cadrul căreia erau  predate discipline de specialitate care dădeau dreptul de obţinere a diplomei de inginer cadastral). Specializarea Cadastru a funcţionat până în anul 1946.

Printre profesorii Politehnicii bucureştene care au predat discipline din profilul Geodezie, se evidenţiază: prof.ing. Ion G. Vidraşcu, prof.ing. Cezar Orăşanu şi prof.ing. Nicolau Bârlad.

{2jtab:2. Perioada 1947-1990}

1948


Odată cu reforma învăţământului, în anul 1948 se inaugurează, la Iaşi. Institutul de Măsuratori Terestre, prima şcoală din ţara noastră care pregătea specialişti cu studii superioare (ingineri geodezi) pentru a rezolva problemele din domeniile topografiei, geodeziei, fotogrametriei si cartografiei. In anul 1950, acesta cuprindea, in anul I de studii, circa 120 studenti.

1951


Monografie

In anul 1951 institutul este transferat la Galaţi ca Facultate de Măsurători Terestre, denumire sub care funcţionează până în anul 1952, când îşi schimbă denumirea în Facultatea de Geodezie Galaţi.

1955


EDM

La 1 septembrie 1955, Facultatea de Geodezie Galaţi este transferată la Institutul de Construcţii Bucuresti, ca Sectie de Geodezie a Facultatii de Drumuri si Poduri, facultate care şi-a schimbat succesiv denumirea (în Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, apoi Facultatea de Hidrotehnică, Drumuri şi Căi Ferate şi, în fine, Facultatea de Căi Ferate, Drumuri, Poduri şi Geodezie). La rândul său, secţia a purtat temporar numele de Secţia de Geodezie şi Sistematezare Teritorială. Specializările au fost de  inginer geodez, cu durata studiilor de cinci ani şi respectiv de  subinginer cadastru, cu durata studiilor de trei ani. Intre anii 1968-1990 durata de şcolarizare de cinci  ani a fost redusă la patru ani.

1956-1990


EDM

În cei 35 de ani, din 1955 până în 1990, Sectia de Geodezie a furnizat producţiei, învăţământului şi cercetării de specialitate 1458 de ingineri cu specialitatea Geodezie, 116 cu specialitatea Sistematezare Teritorială şi 770 subingineri de Cadastru.

Apreciere


Generaţii întregi de geodezi se mândresc şi se înclină cu respect şi recunoştinţă în faţa marilor dascăli de Topografie (Aurel Costăchel, Eugeniu Ulea), Topografie inginerească (Dumitru Ciurileanu, Nicolae Cristescu, Vasile Ursea), Măsurarea deplasărilor şi deformaţiilor construcţiilor (Mircea Neamţu), Geodezie (Theodor Pompei, Radu Negoescu, Iosif Klingher, Mihai Botez, Dumitru Ghiţău), Cartografie matematică (Constantin Munteanu), Teoria erorilor devenită Tehnica prelucrării măsurătorilor geodezice (Nicolae Fotescu), Astronomie geodezică (Ioan Stamatin, Călin Popovici, Mircea Atudorei), Fotogrammetrie (Nicolae Oprescu, Virgil Calistru, Lucian Turdeanu), Organizarea şi sistematizarea teritoriului agricol  (Vasile Paşcanu).

Le mulţumim pentru tot ce ne-au învăţat, nu numai în profesie, dar şi pentru viaţă.

Majoritatea profesorilor de mai sus, dar şi alţii, de mare prestigiu, au fost şi conducători de doctoranzi cu rezultate remarcabile. De asemenea, cercetarea ştiinţifică şi legătura cu producţia prin contracte de cercetare-proiectare au reprezentat o constantă în activitatea din facultate în toţi anii aceştia.

{2jtab:3. Perioada 1990 - prezent}

1991


In anul 1991, Secţia de Geodezie redevine Facultatea de Geodezie în cadrul Institutului de Construcţii Bucureşti (din februarie 1993, numit Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti). Facultatea de Geodezie îşi regăseşte astfel locul şi întreaga importanţă în domeniul ştiinţelor tehnice, fiind singura facultate din ţară care pregăteşte ingineri geodezi.

În acelaşi timp, s-a pus capăt Decretului din 1985, care a dus la comasarea abuzivă a facultăţilor din ICB, măsură nedemocratică a unui regim de tristă amintire.

În intervalul 1991-2005/2007, durata studiilor a fost de 5 ani, cu doua specializări: Geodezie şi respectiv Cadastru.

Dezvoltarea extrem de accelerată şi spectaculoasă a informaticii, pe de o parte, şi a tehnicilor, tehnologiilor şi aparaturii de varf în domeniul măsurătorilor terestre, pe de altă parte, au adus, în aceşti ani, multe schimbări în programele de studiu şi în configuraţia cursurilor.

1994


Din 1994 durata studiilor de licenţă este de 4 ani, la care s-au adăugat unul, apoi doi ani de studii aprofundate (masterat), cu doua direcţii de specializare (Sisteme informaţionale ale teritoriului şi Sisteme de măsurare şi poziţionare tridimensională).

1997


Din 1997 a fost adoptat sistemul de credite transferabile, care a adus o dimensiune calitatv nouă a învăţământului, prin racordarea la sistemul european de credite transferabile. A fost un succes notabil, dacă ne gândim că Romania mai avea destui ani până la intrarea în Uniunea Europeană.

2004


RTK

După 2004, oferta academică a Faculăţii de Geodezie s-a amplificat, conform noilor şi marilor exigenţe ale momentului. In prezent există:

  • Studii universitare de licenţă, 8 semestre, în specializarea Măsurători terestre şi cadastru.
  • Studii universitare de masterat, 3 semestre, cu specializările: Geoinformatică, Sisteme de referinţă spaţiale şi poziţionare, Managementul evidenţei cadastrale, tehnologii de fotogrammetrie şi teledetecţie.
  • Studii universitare de doctorat.
  • Studii postuniversitare de perfecţionare.
  • Cursuri de specializare postuniversitare.

În prezent


Politica extrem de liberală şi democratică a Universităţii a permis cadrelor didactice şi studenţilor să beneficieze, în tot acest timp, de cooperări benefice cu universităţi din Europa şi din lumea întreagă, prin participare la conferinţe, congrese, stagii universitare, etc.

Facultatea de Geodezie participă activ la multe programe europene şi internaţionale de cercetare.

Laser Scanner

Dotarea facultăţii cu tehnică de calcul de top şi cu instrumente din cele mai performante reprezintă o preocupare continuă a conducerii facultăţii şi a întregului corp profesoral.

Destinul ascendent al profesiei, legat direct de cel al Facultăţii de Geodezie, ne îndreptăţeşte pe toţi, cadre didactice şi studenţi, să vedem viitorul in luminile cele mai optimiste.

{/2jtabs}


Multe multumiri Prof. univ. dr. ing. Manuela POSESCU
[pentru efortul culegerii, sintetizarii si redactarii acestor informatii.]